Feeds:
Articole
Comentarii

www.mariancoman.com

M-am mutat. De astăzi mă găsiți la

www.mariancoman.com

Încă mai lucrez la noul site, așa că îmi cer scuze pentru eventualele disfuncționalități.

Dacă mă aveți în blogroll, v-aș fi recunoscător dacă ați modifica adresa. Mulțumesc frumos pentru tot.

Sau muzică și literatură, că-i mai simplu.

Muzica: Trupa Addiction s-a calificat la Festivalul Mamaia 2011. Băieții vor concura pe 27 august la Teatrul de Vară din Constanța, în cadrul evenimentului transmis în direct de Televiziunea Română, în secțiunea Teo Peter. Vedeți lista finaliștilor AICI. Una dintre piese va fi O singură viață, la textul căreia am dat și eu o mână de ajutor.

 

 

Literatura: Editura Herg Benet a anunțat sumarul antologiei Alertă de grad zero… Uite AICI. Printre altele, și bătrânul meu text Ușa de la baie.

 

De astăzi și până luni, Brăila își serbează Zilele. Iar începând de mâine, undeva pe fosta Stradă Regală, va fi și un stand cu cărți. Vor fi și volumele mele, inclusiv un ultim exemplar din Testamentul de ciocolată.

Fingers. Experimentul

Nu prea cred în critica literară de pe la noi, nu visez la înțepenirea în istorii literare. Mă interesează în primul rând ca poveștile mele să ajungă la cititori. Prin urmare, nu m-am consultat cu specialiști în domeniu, ci doar cu propria mea inspirație și cu câțiva adolescenți. Și am pornit acest experiment.

De astăzi, volumul Fingers and other fantastic stories, o microantologie ce cuprinde patru povestiri traduse în engleză de Carmen Dumitru și Raluca Chirvase, se află la vânzare pe Amazon.

Dacă vă place cum scriu și dacă aveți prieteni amatori de cărți electronice în limba engleză, mă puteți ajuta recomandându-le volumul meu care poate fi cumpărat de AICI.

Scurta mea vizită pe Atlantykron, vechea tabără a pasionaţilor de literatură SF sau, aşa cum este denumită astăzi, Summer Academy of Learning, a fost ca un plonjon în adolescenţă. M-am reîntâlnit cu vechi prieteni şi am trăit impresia aia, că a trecut doar o zi, deşi ani întregi s-au scurs, de când ne-am strâns ultima oară mâna. L-am revăzut pe Rabi Lunatecul, pe Don Simon, pe Ionuţ şi Mihaela, Iulia şi Monica, pe Adi, Fane şi pe mulţi, mulţi alţii, oameni extraordinari alături de care am trăit câteva veri minunate pe o bucăţică de pământ izolată între apele Dunării, undeva aproape de Cernavodă. Da, apele alea care au vrut să mă înghită odată – şi despre care am scris cândva AICI.

În cele mai puţin de 24 de ore cât am stat pe insulă nu am participat la discuţiile depre RomCon -  însă m-am bucurat să-i revăd pe cei implicaţi în povestea asta: Viorel Pârligras, George Ceauşu, Traian Bădulescu, Adi Bănuţă, Roberto Quaglia etc – pentru că am fost “furat” de Lucian Oancea într-o încântătoare întâlnire ad-hoc cu o trupă de adolescenţi şi tineri fabuloşi.

Mi-am încheiat seara la corturile ploieştenilor, unde am văzut cum un ou de struţ se poate transforma într-un spectaculos foc de artificii şi mi-am reamintit că nu-ţi trebuie multe lucruri să fii fericit. O pătură, un foc de tabără, Dunărea şi oameni faini lângă tine.

Conceptul de marginalitate a fost utilizat pentru prima oară de către sociologul american Robert E. Park în lucrarea “Race and Culture” (“Rasa şi cultura”, 1928). Marginalitatea este un fenomen ce decurge, după Park, din dezorganizarea socială provocată de apartenenţa la o dublă cultură. Fireşte, definiţiile şi interpretările conceptului au suferit modificări şi s-au dezvoltat în deceniile ce au urmat, însă, în sociologie, marginalitatea este strâns legată de fenomenul devianţei. Cum stau însă lucrurile în cultură? Cum apar marginalii? Au ei un comportament deviant? Şi dacă da, în raport cu ce? Citește mai departe…

 Nu ratați, mâine, numărul 8 al revistei Obiectiv Cultural. Se distribuie gratuit, ca supliment al cotidianului Obiectiv – Vocea Brăilei. Mai multe detalii găsiți AICI.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.